MOTTO : Acel spirit candid, acea atitudine stangace de a intra in miezul lucrurilor, fara prejudecati, cu placere si bucurie, il prezinta pe copil ca pe o fiinta capabila sa inventeze actiuni de o mare naivitate, la prima vedere, dar pline de substanta in continutul lor.Prin acest spirit copilul se joaca, traieste si se formeaza ca om .
Lumea fantastica a povestilor fascineaza copiii inca de la cea mai frageda varsta fie ca ele sunt citite in tihna casei de catre parinti sau bunici , fie ca sunt citite de catre educatoare. Nu o data ii surprindem in cadrul jocurilor alese ca gesticuleaza sau vorbesc cu personaje imaginare sau ca in cadrul jocurilor de rol adopta tinute si intra cu usurinta in pielea personajelor.Jocul este activitatea preferata a prescolarului, fei ca este un joc liber, fie ca se desfasoara organizat in cadrul activitatilor instructiv-educative din gradinita.Jocul este mijlocul prin care fiinta umana, de la inceputurile existentei sale, intra in contact cu lumea cunoasterii.
In cadrul activitatilor din gradinita de copii, dramatizarea poate fii privita ca o activitate complementara, un optional si/sau ca o metoda sau mijloc de realizare a unei activitati , in special de educare a limbajului.Indiferent de tipul sau dramatizarea place copiilor prescolari,in special celor cu varste de 5-7 ani.
Dramatizarea la varsta prescolara urmareste dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si de receptare a mesajului oral, exprimarea clara, corecta, expresiva, respectarea pauzelor gramaticale,logice sau psihologice din textele interpretate, dar si dezvoltarea capacitatii de exprimare a unor sentimente prin miscare scenica, mimica si/sau gestica.
Vazuta ca o activitate optionala ce se desfasoara intreg anul scolar sau pe parcursul unui semestru, dramatizarea presupune urmarirea unor pasi, a unor obiective care au ca finalitate prezentare unui program in cadrul unei serbari stiut fiind faptul ca dramaturgia constituie Punctul forte in reusita unei serbari.
Cadrul didactic trebuie sa aleaga cu grija textul ce urmeaza a fi pus in scena tinand cont de particularitatile de varsta dar si de cele individuale. Copii receptioneaza mesajul etic al textului literar cu o mare rapiditate, dar se exprima mai greu datorita lipsie de flexibilitate a vorbirii. De aceea dramatizarile realizate in versuri scurte sunt usor de memorat de catre copii, dar si povestile scurte, bine cunoscute de copii au success.
Primul pas in realizarea dramatizarilor il presupun auditiile si/sau vizionarile pe tema povestii respective.Aceasta etapa are o importanta deosebita avand functii multiple : dezvoltare atentiei de lunga durata, cunoasterea in amanunt a povestii, surprinderea exacta a momentelor subiectului, desprinderea trasaturilor de caracter ale personajelor. Cadrul didactic poate duce completari si explicatii suplimentare pentru o mai buna inteledere a continutului. In cadrul vizionarilor copii dispun si de modele de interpretare. Acest moment poate fii urmat de convorbiri pe baza carora se caracterizeaza personajelor,se clasifica personjele, se surprind cadrul in care se desfasoara actiunea si specificul costumelor.
In cadrul activitatilor din gradinita de copii, dramatizarea poate fii privita ca o activitate complementara, un optional si/sau ca o metoda sau mijloc de realizare a unei activitati , in special de educare a limbajului.Indiferent de tipul sau dramatizarea place copiilor prescolari,in special celor cu varste de 5-7 ani.
Dramatizarea la varsta prescolara urmareste dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si de receptare a mesajului oral, exprimarea clara, corecta, expresiva, respectarea pauzelor gramaticale,logice sau psihologice din textele interpretate, dar si dezvoltarea capacitatii de exprimare a unor sentimente prin miscare scenica, mimica si/sau gestica.
Vazuta ca o activitate optionala ce se desfasoara intreg anul scolar sau pe parcursul unui semestru, dramatizarea presupune urmarirea unor pasi, a unor obiective care au ca finalitate prezentare unui program in cadrul unei serbari stiut fiind faptul ca dramaturgia constituie Punctul forte in reusita unei serbari.
Cadrul didactic trebuie sa aleaga cu grija textul ce urmeaza a fi pus in scena tinand cont de particularitatile de varsta dar si de cele individuale. Copii receptioneaza mesajul etic al textului literar cu o mare rapiditate, dar se exprima mai greu datorita lipsie de flexibilitate a vorbirii. De aceea dramatizarile realizate in versuri scurte sunt usor de memorat de catre copii, dar si povestile scurte, bine cunoscute de copii au success.
Primul pas in realizarea dramatizarilor il presupun auditiile si/sau vizionarile pe tema povestii respective.Aceasta etapa are o importanta deosebita avand functii multiple : dezvoltare atentiei de lunga durata, cunoasterea in amanunt a povestii, surprinderea exacta a momentelor subiectului, desprinderea trasaturilor de caracter ale personajelor. Cadrul didactic poate duce completari si explicatii suplimentare pentru o mai buna inteledere a continutului. In cadrul vizionarilor copii dispun si de modele de interpretare. Acest moment poate fii urmat de convorbiri pe baza carora se caracterizeaza personajelor,se clasifica personjele, se surprind cadrul in care se desfasoara actiunea si specificul costumelor.
Dramatizarea, prin bucuria de "a face ca", de a trai o experienta care nu e a ta, contribuie la dizolvarea egocenrismului infantil. Il ajuta pe copil sa-si descenreze viziunea, sa se puna in locul altuia, sa se inchipuie un alt EU, contopindu-se cu personajul.El traieste imaginar acte asemenea eroilor sai preferati, intr-o lume in care virtutiile sunt rasplatite, iar ticalosiile sunt pedepsite. Reflectiile mesajului etic al dramatizarii sunt benefice, influentand comportamentul sau.
Stabilirea si distibuirea rolurilor este un moment cheia in care pot fii implicati si copii punandu-se in valoare si dezvoltand in acelasi timp capacitatile acestora de a fii obiectivi si de a fii selectivi, dramatizarea oferindu-le satisfactii imediate, dar si exemple pozitive de comportament.
Exercitiile de miscare scenica, sugerate de muzica sau de versuri, compunerea de expresii faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacitatii de exprimarea nonverbala a sentimentelor.Aceste exercitii insotite de repetarea rolului pana la memorare are alt beneficiu :stimularea memoriei de lunga durata, dar si volumul acesteia( nu de putine ori suntem surpinsi sa constatam ca micii actori au memorat si rolurile celorlalta personaje). O data memorate versurile sau textul epic, acesti actori se adapteaza usor expresivitatii si jocului de scena care se impun.
Dincolo de bucuria in sine a jocului, dramatizarea presupune si asigurarea acelor conditii materiale menite sa-i asigure reusita. De aceea dramatizarile includ si preocupari privind decorul si costumatia.La confectionarea decorului si a costumatiei ii putem implica si pe copii demonstrandu-si imaginatia, simtul estetic si indemanarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu